Stresul este o parte obișnuită a experienței universitare. Între activitățile extracurriculare, eventualele slujbe part-time, și urmarea mai multor cursuri în același timp, presiunile vieții universitare pot fi o provocare. Este normal să te simți copleșit uneori pentru scurt timp, dar dacă te simți complet dezangajat / detașat de viața ta academică și socială este posibil să te confrunți cu burnoutul.
Când vorbim de burnoutul academic înțelegem o perioadă prelungită de oboseală extremă și apatie care duce în timp la un declin al performanțelor academice. Este punctul culminant al multor săptămâni sau luni de studiu al acelorași materii sau de lucru la același proiect, sau al unor ani de școlarizare continuă. Acesta nu trebuie confundat cu sentimentul ocazional de frustrare atunci când ai studiat ore în șir sau cu oboseala de la o noapte albă. Simptomele epuizării academice se manifestă prin mult mai mult decât oboseală și senzația că nu mai poți participa la încă un curs. În facultate, burnoutul poate fi declanșat de o varietate de factori, însă cel mai adesea este cauzat de cerințele de muncă copleșitoare și de niveluri prelungite de stres intens. Pe lângă aceste aspecte există însă și alți factori mai mult sau mai puțin cunoscuți precum somn și / sau alimentație deficitare, abuz de alcool și / sau droguri, anturaj nepotrivit, nivel de sprijin nepotrivit, specializare nepotrivită, obiective nepotrivite etc., care duc destul de repede la epuizare, chiar și atunci când celelalte moduri de funcționare sunt adecvate.
Burnoutul poate cauza probleme reale, psihosomatice, cum ar fi dureri de cap, insomnie și depresie, motiv pentru care este important să începi să iei măsuri recuperatorii de îndată ce-i recunoști simptomele. Mai jos este o listă cu unele dintre cele mai frecvente simptome de epuizare:
-ți-ai pierdut interesul pentru activitățile sociale și extracurriculare;
-notele tale au de suferit și ai probleme în a respecta termenele limită;
-simți o lipsă de motivație pentru a-ți îndeplini sarcinile de zi cu zi;
-ți-ai pierdut plăcerea în activitățile de petrecere a timpului liber care înainte îți făceau plăcere;
-te simți mai singur decât de obicei;
-ești din ce în ce mai iritabil;
-îți este din ce în ce mai greu să fii inspirat și creativ;
-ți-ai pierdut încrederea în abilitățile tale academice;
-ai frecvent dureri de cap ori musculare, sau tensiune în maxilar și o frecvență mai mare a îmbolnăvirilor din cauza stresului și a epuizării;
-începi să ai obiceiurilor proaste, cum ar fi mâncatul în exces, statul treaz până prea târziu, roaderea unghiilor etc.;
-te confrunți cu sentimente de anxietate sau depresie.
Dacă crezi că te confrunți cu un anumit nivel de epuizare, ar putea fi momentul să începi să iei măsuri concrete pentru a-ți îmbunătăți sănătatea mentală și fizică. Din fericire, există o serie de lucruri pe care le poți face pentru ameliorarea stării tale generale prin reducerea stresului și a anxietății:
-recunoaște simptomele, astfel încât să poți lua măsuri și să faci schimbări pentru a-ți îmbunătăți sănătatea;
-mănâncă bine și fă exerciții fizice: să rămâi activ și să mănânci bine se numără printre cele mai importante modalități de a-ți proteja sănătatea fizică și mentală;
-dormi suficient: deși este mai ușor de spus decât de făcut, menținerea unui program de somn sănătos te poate menține productiv și îți poate îmbunătăți starea de spirit;
-petrece timp în aer liber: mai multe studii au arătat că petrecerea timpului în aer liber – în special departe de mediile urbane – poate reduce stresul psihologic;
-setează-ți obiective rezonabile, respectă termenele limită, evită procrastinarea, mănâncă sănătos;
-rezervă-ți timp pentru activități plăcute pe parcursul săptămânii, ia-ți o vacanță sau fă un sejur din când în când; -nu uita că nu ești singur: nu-ți fie teamă să ceri ajutorul prietenilor și familiei și, cel mai important, caută sprijin profesional dacă simți că nu poți inversa singur epuizarea.