Burnoutul este o reacție la stresul prelungit sau cronic în context profesional – o stare de epuizare fizică sau emoțională care implică, de asemenea, un sentiment de performanță redusă la locul de muncă și o pierdere a identității personale.
Cercetătorii subliniază că factorii individuali, cum ar fi trăsăturile de personalitate și viața de familie, au un rol important în instalarea burnoutului.
Oricare ar fi cauza, epuizarea la locul de muncă vă poate afecta sănătatea fizică și mentală. Dacă nu este tratat din timp, burnoutul poate face dificilă funcționarea bună a unei persoane în viața de zi cu zi.
Cauze
Există cauze ale burnoutului care țin de mediul de lucru, de organizație (cauze externe) si cauze ce țin de individ (de persoana care se află la risc), de tipul de personalitate si de stilul de viață.
Printre cele externe se numără:
-lipsa de control, cu alte cuvinte imposibilitatea de a influența deciziile care afectează locul de muncă, cum ar fi programul, sarcinile sau volumul de muncă;
-lipsa recunoașterii si recompensării echitabile a muncii prestate;
-așteptări nerealiste sau neclare din partea angajatorului;
-lucrul sub presiune constantă sau într-un mediu haotic;
-dinamică disfuncțională a locului de muncă, relații interpersonale dificile, bullying la locul de muncă;
-lipsa resurselor.
Dintre cauzele ce țin de individ trebuie menționate:
-vorbirea negativă despre sine în mod excesiv și perfecționismul, cu alte cuvinte, când îți plasezi standarde extrem de ridicate pentru tine însuți sau crezi că nimic din ceea ce faci nu este suficient de bun;
-personalitate de tip A (high-achiever) – nevoia permanentă de a deține controlul, reticența în a delega;
-asumarea unui număr prea mare de responsabilități;
-dezechilibru între viața profesională și cea privată;
-somn insuficient precum și prea puțin timp dedicat relaxării și socializării;
-așteptări ridicate și presiune permanentă din partea celor apropiați;
-lipsa suportului emoțional în familie etc.
Simptomele si Fazele burnoutului
Sunt multe moduri posibile de a explica simptomele și cursul clasic sau evoluția burnoutului. În spațiul de limbă germană cel mai cunoscut este cel al prof. dr. Matthias Burisch care spune că burnoutul progresează în 7 faze:
1. simptomele de avertizare ale fazei inițiale: angajament sporit, consum excesiv de energie (dorința de a arăta ce poți, silința pe care ți-o dai, având ca rezultat: ore suplimentare, mai multă muncă, incapacitatea de a te deconecta când ajungi acasă, iar asta te face să intri într-un cerc vicios prin incapacitatea de a te deconecta și relaxa); în timp apar primele semne de oboseală, senzația ca nu ai niciodată timp, începi să pui mai puțin accent pe viața privată;
2. reducerea angajamentului / retragerea din viața socială – entuziasmul inițial se transformă în oboseală: pierderea plăcerii de a merge la muncă, apar cinismul, frustrarea, învinovățirea clienților / colegilor pentru probleme, nevoia de weekend (sau de următoarea vacanță) la sfârșitul zilei de lucru, absenteism, oboseală, modificări de comportament, incapacitatea (sau lipsa dorinței) de a dărui, pierderea empatiei, lipsa de înțelegere, interacțiuni reduse cu familia, prietenii, incapacitatea de a asculta problemele altora (am destule probleme de rezolvat în timpul zilei, măcar seara vreau să am liniște);
3. reacții emoționale / învinovățire – primele semne de depresie: scade stima de sine, autocompătimire, nevoia de învinovățire (ceilalți sunt de vină, au ceva cu mine), pierderea umorului, anxietate vagă – nervozitate, tristețe, pesimism, apatie, creșterea agresivității, iritabilitate;
4. scăderea performanței la locul de muncă: scad motivația și concentrarea, apar probleme în luarea deciziilor, dezorganizare, rigiditate (totul e alb sau negru), inflexibilitate în fața noului, scăderea creativității și flexibilității, conflicte frecvente cu ceilalți;
5. aplatizarea (emoțională, cognitivă): indiferență, aplatizarea reacțiilor emoționale, dezinteres, plictiseală, abandonarea hobbyurilor, accentuarea simptomelor de depresie;
6. reacții psihosomatice: instalarea depresiei și apariția unor boli precum: tensiune arterială crescută, slăbirea sistemului imunitar, tulburări digestive, boală coronariană (risc de infarct cardiac), palpitații, tahicardie, atacuri de panică, anxietate, dificultăți de respirație, astm, diabet zaharat, sterilitate, dureri de cap, incapacitatea de a se relaxa, migrene, dureri musculare, insomnie etc.;
7. disperarea / faza de burnout propriu-zis: disperarea existențială (sentimentul temporar de neputință devine cronic), pesimism accentuat, gânduri sinucigașe, lipsa perspectivei asupra viitorului (nu vezi nicio cale de a scăpa de situație).
Important: nu toate simptomele apar la toate persoanele afectate. Uneori, caracteristicile burnoutului se contrazic chiar și între ele, iar acest lucru variază, de asemenea, de la persoană la persoană. Pot apărea și alte simptome (care nu sunt enumerate mai sus). Fazele își pot schimba ordinea, iar unele etape pot fi sărite. Tocmai de aceea este atât de dificilă definirea burnoutului și diferențierea acestuia de depresie, stres, plictiseală și sindromul oboselii cronice: toți cercetătorii în domeniul burnoutului sunt de acord cu privire la „natura individuală” a burnoutului (datorată componentei psihice și emoționale care e diferită de la individ la individ).
Scopul principal al Profilaxiei este să oprim la timp acest ciclu de burnout.
Ce trebuie făcut în caz de burnout?
Vestea bună este că burnoutul este o afecțiune reversibilă. O persoană care se simte epuizată are însă nevoie să facă schimbări radicale în mediul de lucru.
Abordarea departamentului de resurse umane cu privire la problemele de la locul de muncă sau discuția despre ele cu un superior ierarhic ar putea fi de ajutor dacă acesta este interesat în crearea unui mediu de lucru mai sănătos.
De asemenea, este util să dezvoltați strategii clare care să vă ajute să vă gestionați stresul. Strategiile de autoîngrijire, cum ar fi o dietă sănătoasă, multe exerciții fizice și adoptarea unor obiceiuri de somn sănătoase pot ajuta la reducerea unora dintre efectele burnoutului. Dacă sunteți foarte sedentar la locul de muncă, este o idee bună ca din când în când să luați puțin aer proaspăt, să respirați adânc și să faceți câțiva pași. Acest lucru asigură o bună circulație a sângelui și, prin urmare, un echilibru mai mare în organism. O vacanță vă poate oferi, de asemenea, o ușurare temporară, dar o săptămână departe de birou nu va fi suficientă pentru a vă ajuta să învingeți burnoutul. Nu vă grăbiți, timpul este prețios, aveți nevoie de el pentru a vă recupera. Din păcate, nu totul se va rezolva în câteva zile sau săptămâni. Pauzele programate în mod regulat de la locul de muncă, găsirea unui ritm individual și evaluarea corectă a propriei capacități de a face față stresului sunt doar câteva modalități de a gestiona corect stresul cronic. De asemenea, este cazul să învățați să delegați mai mult. Și, cel mai important, căutați sprijin profesionist (coach / psiholog / psihoterapeut) dacă simțiți că nu puteți inversa singur efectele burnoutului.